Azi dimineață s-a trezit înainte să plec eu la birou.
Pampersul dăduse pe dinafară, avea o pată mare de pipi pe cearșaf. Își înmuia
tacticos arătătorul în pipi, apoi în gură, să vadă ce gust are.
Dar mustăcea și mă sfida, aștepta să-i spun că nu
are voie, ca să facă iar. Nu i-am zis, așa că n-a mai insistat. Funcționează
tactica asta cu ignorul, cel puțin deocamdată.
Credeam că mai stăm puțin până să ajungem la etapa
asta.
Are privirea aia de la taică-su, cu luminițe
jucăușe în ochi. Așa e el, când nu e serios și preocupat. Se uită
unul la altul, se măsoară din priviri. Parcă ar fi o oglindă.
Când se întorc
de la bazin, Ioana în scaunul ei, legată cu centuri, taică-su la volan. El o
roagă râzând să nu adoarmă, că urmează să mănânce de prânz, somnul e abia după
aia. Ea își dă capul pe spate, și sforăie. Apoi deschide ochii și râde în
hohote. Pff, spuneți-mi mie, ce copil de un an și cinci luni face așa??:))
Mi-a descoperit
pantofii cu toc. Din nou, mi se pare că i-a descoperit cam devreme. Ținându-se
de pereți și bocănind de zor cu flecurile pe parchet, a ajuns din dormitor în
sufragerie, ca să se fălească la taică-su.
Cu olița nu
prea. În schimb, când face no 2 la pampers, arată și se frichinește, că nu-l
suferă acolo. În timp ce-o schimb exclamă tare: Hohohoooo! Tot Hohohooo și când
vede pe stradă poo de căței (apropo de asta, cred că soacră-mea e singura
fraieră din cartier care umblă cu punga după ea și chiar adună poo-ul cățelului
ei, că în rest nu cred că se sinchisește nimeni).
Până una alta,
Michael Phelps, păzea că vine Ioana să spargă toate recordurile (pregătindu-se
de bazin):
No comments:
Post a Comment