Creșă de stat vs grădiniță particulară.

Nu-s eu vreun expert în afaceri și contabilitate, dar cred că o afacere din asta în domeniul educațional e ca în agricultură (și nu numai): faci profit dacă lucrezi la negru, adică nu plătești taxe la stat și nu respecți normele, sau dacă ai o afacere foarte mare, cu tarife mari și foarte mari.

Știu din surse sigure (nu spui cine, dar persoane nemincinoase și implicate direct) că mai toate creșele, grădinițele sau școlile particulare- și mă refer aici la cele cu tarife acceptabile, nu la cele cu renume care te costă minimum o mie de euro pe lună- toate acestea își plătesc măcar o parte din personal fie la negru, fie semi-legal. Adică le pui în contract minimul pe economie, și restul le dai în mână.

Statul român nu ajută și nu încurajează micii afaceriști. Taxele și impozitele sunt foarte mari, de aceea mulți proprietari de diverse afaceri preferă să declare un venit minim, când ei de fapt produc mai mult. Dar altfel nu ar mai înregistra profit.

La fel și la grădinița particulară. Haideți să facem un calcul simplu, in linii foarte mari.

Să zicem grădinița X, din cartierul Y. 3 grupe, a câte 10 copii fiecare.

Avem nevoie de un sediu cât de cât central, cu cel puțin 3 camere pentru activități și un dormitor cu 30 de paturi, o bucătărie, o sală de mese, baie, curte.

Chiria, la o astfel de viluță, într-un cartier mediu, nici la centru, dar nici în afara Bucurestiului, cam 1000 euro fără utilități, echivalentul a 4500 lei.

Utilitățile le estimăm la 1000 lei pe lună (e medie vară-iarnă, iarna încălzirea e scumpă, mai ales pentru că nu poți ține copiii în frig. Se adaugă aici apa, curentul electric, cablu tv, internet).

Mâncarea pentru copii și angajați. La stat e aproximativ 12 lei pe zi de copil, să zicem că și aici la fel, inclusă în taxa lunară (deși ei se laudă că hrana e bio, sau nu mai știu cum). Pentru cei 30 de copii care frecventează grădinița noastră, ar fi 360 lei pe zi, o medie de 20 zile lucrătoare pe lună, 7200 lei.

La personal calculăm minimum, adică minim o educatoare la grupă-deși e nevoie de mai multe clar, o bucătăreasa și o femeie de serviciu. Le dăm minimul pe economie (presupunem că toate au contract de muncă), deși nu știu cine ar veni să lucreze de la 07:00 la 19:00, dacă nu mai mult, pe minimul pe economie, când ar putea lucra la stat, unde peste minimul ăla mai primesc 50 de lei, dar măcar programul nu e de 12 ore pe zi. Nu zic mai multe educatoare, pentru că aș crește considerabil costurile. Potrivit site-ului www.calculator-salarii.ro, pentru salariu minim pe economie de 925 lei, angajatorul plătește 1535 lei. Pentru cei 5 angajati, angajatorul trebuie să achite lunar 7675 lei. Să zicem că educatoarele au negociat un salariu în mână de 2500 lei, având în vedere faptul că lucrează zilnic câte 12 ore (suma asta doar în lună plină, când sunt vacanțe, probleme personale sau medicale, angajatorul taie zilele și suma se diminuează considerabil). Diferenta de 1575 lei plătită la negru reprezintă încă 4725 lei lunar (să-i zicem bonus). Femeia de serviciu și bucătăreasa primesc minimum pe economie, că lor nu le cerem facultate.

Estimăm și un buget pentru consumabile (hârtie igienică, săpun, șervețele, materiale didactice de uz zilnic, produse de curățenie, apă potabilă), iarăși un minim minimorum de 1000 lei lunar.

Nu am calculat cât costă să dotezi o astfel de grădiniță (să zicem că este o investiție care nu ne privește, deși nu uitați că și ea ar trebui amortizată, si orice patron vrea să o amortizeze cât mai repede). Nu știu ce cerințe există potrivit legii, dar sigur sunt multe.

Să zicem că tariful grădiniței este 800 lei pentru program scurt și 1200 pentru program lung. În medie să zicem că toți copii plătesc 1000 lei.

Încasări	Cheltuieli
1000 x 30= 30 000	-          Chirie 4500 -          Utilități 1000 -          Personal minim 7675 -          Bonus personal 4725 -          Mâncare 7200 -          Consumabile 1000 Total: 26.100

Așadar lunar patronul rămâne cu 3900 lei profit. Din care mai plătește și la stat (asta nu mai știu cât, depinde de tipul de firmă). Asta în condițiile în care vin zilnic toți copiii (pentru că dacă un copil vine doar jumătate de lună, în general părintele achită doar jumătate de lună).  De contabil am pomenit? De amortizarea investiției inițiale?...

Păi și micul întreprinzător vrea și el să facă un bănuț. Cheltuielile sunt mult mai mari cu siguranță, cine are o afacere proprie știe. Și începe să facă economii. De unde mai exact? Din chirie? Nu prea merge, că locul trebuie să arate cât de cât, să nu fie prea departe, că e primul pe care îl remarcă clienții. Poate la utilități, folosim mai puțin curent electric și apă. La personal, mai tăiem dacă nu poate veni o zi, dacă a răcit o educatoare etc (la bonus adică umblăm). Și de mai unde economisim? Daaa, exact, de la mâncare!! Și consumabile, dar în primul rând de la mâncare.

O vecină de-a soacrei mele lucrează la o grădiniță particulară ca bucătăreasă. S-a dus femeia pentru câteva sute de lei în plus pe lună. Și-i povestește că dimineața i se dă o mână de legume din care trebuie să lungească niște supe și niște felul doi. Și ea n-are încotro, pentru că atunci când a zis că nu are din ce să hrănească atâția copii, i s-a spus frumos că nu e econoamă, că așa e când nu plătește ea din banii ei...

A, și mai știu o școală particulară unde a lucrat o prietenă bună și copiilor li se mai strecurau niște ciuperci expirate de câteva zile prin mâncare, tot pe motiv că nu e cazul să arunce (facem economie, banul mic îl face pe ăla mare).

Poate și eu aș face o megaeconomie dacă ar fi afacerea mea, pentru care aș munci destul (hârtiile, alergătura, angajat personal, bibilit părinți). Poate că și eu aș accepta să le dau mâncare mai ieftină, personal mai puțin pregătit, care e dispus că accepte un salariu mai mic. Că, la sfârșitul lunii, trag linie, și ce-mi rămâne mie, marele patron de grădiniță particulară? Și dacă n-am nici acte în regulă, cât îmi trebuie să ung pentru diverse autorizații? Hehehe, relații, relații, dacă am, dar și astea trebuie întreținute.

Și părintele scoate banul și stă liniștit. Siiigur e bine tratat copilul, doar plătesc o căruță de bani lunar. (Pentru cei care cred că prețul mare e garanția calității, vezi episodul cu grădinița din Cotroceni.)

Până una alta, grădinițele astea de cartier particulare nu mă conving. Nu cred că patronii lor aduc bani de acasă să-mi hrănească mie copilul. Nu cred că angajații lor sunt mulțumiți pe termen lung.

Cu siguranță există și excepții, deocamdată îi las pe alții să le descopere și să ne împărtășească.