Sunt tentată să încep iar cu somnul...sunt iarăşi după o noapte destul de zbuciumată, deşi iau vitamine şi momentan profit de somnul de dimineaţă al fetiţei şi beau o cafea tare indulcită cu miere care mă face să mă simt mai bine, tot la somn mă gândesc. Dar cred că am fost destul de clară, lipsa somnului mă afectează cel mai mult.
- timp pentru îngrijirea personală: iarăşi, lipseşte cu desăvârşire. Doar dacă ai norocul unei surori care să te cosmetizeze la domiciliu, aşa cum am eu, atunci mai ai şanse să arăţi a om. Circulă legenda femeii cu copil mic care se spală pe cap o dată la o lună, eu mă spăl mai des, după care îl leg în vârful capului într-un coc oribil, pentru că altfel tânăra domnişoară se înfige în el şi nu e bine pentru mine. În rest, alte lucruri de fineţe, nu prea am timp, cum ziceam mai sus, sora cu pricina care îşi face un bine şi mă epilează aşa, din scurt, cu aparatul cu ceară, cu bebeluşa lângă noi, uitându-se curioasă la manevrele făcute de mătuşa ei. Manichiură- nici o şansă. Pedichiură, ce folos?! De pensat mă pensez singură, când chiar e groasă şi arăt urât de tot, prelungesc timpul de baie cu jumătate de minut şi rezolv probelma în linii mari. N-am eu nevoie de nimic, cearcănele tot mai adânci îmi dau o alură de mamă fericită:)
- timp pentru activităţi casnice: nu prea. Abia am timp să spăl vasele ei, să-i fac piureurile, să-i fierb, să-i curăţ baveţicile de plastic!, sa-i bag la spălat hainele ei, prosoapele ei, să i le calc. Spăl şi vasele noastre, câteodată şterg praful în sufragerie, câteodată spăl baia, dar alte curăţenii nu am cum. Doar când e şi domnul tată acasă. Mă chinuiesc să menţin casa cât de cât, am zile când reuşesc, alteori arată ca după război. Şi domnişoara încă nu merge, să vezi atunci distracţie.
- timp pentru gătit: doar pentru ea, aproape zilnic. Pentru mine, mai rar, o supa din aia cu toate ingredientele puse la început şi lăsate să fiarbă la foc mic. Nici p-aia nu reuşesc să o fac mereu.
- timp pentru scris aici: după cum se vede, în ultimele zile populate de muci şi depopulate de taică-su, nu prea am mai avut timp. Şi aş avea ce scrie, pentru că se întâmplă multe lucruri frumoase cu bebeluşa, se dezvoltă minunat, dar întâi scriu ofurile mele de mamă.. voi reveni cu ceea ce e cu adevărat important.
- timp pentru activităţi casnice: nu prea. Abia am timp să spăl vasele ei, să-i fac piureurile, să-i fierb, să-i curăţ baveţicile de plastic!, sa-i bag la spălat hainele ei, prosoapele ei, să i le calc. Spăl şi vasele noastre, câteodată şterg praful în sufragerie, câteodată spăl baia, dar alte curăţenii nu am cum. Doar când e şi domnul tată acasă. Mă chinuiesc să menţin casa cât de cât, am zile când reuşesc, alteori arată ca după război. Şi domnişoara încă nu merge, să vezi atunci distracţie.
- timp pentru gătit: doar pentru ea, aproape zilnic. Pentru mine, mai rar, o supa din aia cu toate ingredientele puse la început şi lăsate să fiarbă la foc mic. Nici p-aia nu reuşesc să o fac mereu.
- timp pentru scris aici: după cum se vede, în ultimele zile populate de muci şi depopulate de taică-su, nu prea am mai avut timp. Şi aş avea ce scrie, pentru că se întâmplă multe lucruri frumoase cu bebeluşa, se dezvoltă minunat, dar întâi scriu ofurile mele de mamă.. voi reveni cu ceea ce e cu adevărat important.
No comments:
Post a Comment