Monday, October 27, 2014

Bebeluşul la şapte luni.

Ce mai face bebeluşa la cele 7 luni ( şi 10 zile).
A crescut surprinzător de mult şi şi-a luat avânt. Nu merge încă de-a buşilea, dar se târăşte cu o ambiţie demnă de invidiat. I-am întins un cearşaf pe jos, îl parcurge imediat şi aterizează pe parchet, de unde se târăşte cu mare uşurinţă până sub măsuţa de televizor, unde se află muuulte cabluri, numai bune de băgat în gură, de tras. Când ajunge la ele, behăie de bucurie, ţipă, dă din picioare.
Nu mai stă cuminte la baie, plânge când o spălăm pe cap (că acum o spălăm mult mai rar, la câteva zile). La început o spălam zilnic, şi cel mai probabil noi i-am produs - sau am ajutat - mătreaţa bebeluşului, de care am scăpat cu un produs din gama stelaker for cradle cap de la Mustela, două-trei utilizări. Acum nu mai e obişnuită cu acţiunea asta şi plânge de mama focului.
Când o ducem în baie, pe măsuţa de înfăşat, se rostogoleşte imediat şi începe să caude asiduu prin buzunarele laterale, de unde ia pe rand fiecare cremă, flacon, recipient, le duce la gură sau le aruncă pe jos. Văzând-o pe burtă, cu capul mai jos de corp, trebăluind cu ambele mâini sub masă, timp în care tu degeaba te încăpăţânezi să o pregăteşti pentru baie, nu ştii ce să faci, să râzi, să plângi, să zici că seamnănă cu taică-su etc. Care taică-su a ajuns la concluzia că cea mică se va face mecanic, dacă tot îi place să cotrobăie pe dedesubt.
Are doi dinţi jos, cu care chiar muşcă. Sânul încă nu îl muşcă prea tare, dar când îi dăm o bucată de măr sau covrig, e deja periculos pentru că nu numai molfăie acolo, ci muşcă, şi se poate îneca (s-a întâmplat cu noi lângă ea, nu vă zic ce emoţii).
Nu mai doarme noaptea. Nici mă-sa. Se trezeşte de 4-5 ori, suge puţin, apoi adoarme. Am zis că de durere, dar nu (i-a dat Nurofen, s-a liniştit, peste 1 h iar, s-a potolit doar cu sân). Puţin, dar cu doar cu sân se potoleşte. Speeeeer să nu mai ţină mult faza asta.
Nu ştiu ce dimensiuni mai are, că mâine mergem la doctor şi voi reveni atunci cu detalii.
Râde în hohote când inventezi chestii amuzante ( la început râdea la cip-cirip, acum râde la apa termală, când o stropim pe mânuţe şi pe obraji).
Seara e teribil de agitată, vrea în braţe, plimbată, nici aşa nu mai vrea, o mai ducem în vizită la mătuşa ei, ba la cumpărături, că s-a stricat vremea şi în parc nu se mai poate momentan.. Doamne, ce mă fac eu iarna asta?!..
Nu are consoane încă, doar tot felul de ţipete... mai zice când îi place ceva ce molfăie un fel de mnoam-mnoam:)))))
Trebuie să cumpărăm un ţarc. Balansoarul nu îi mai place.
E sociabilă în continuare, râde, dă din suzetă, îi plac oamenii,căţeii, copiii, e curioasă când vede uşi care se deschid, sertare, urmăreşte cu privirea obiectele din mâna ta, vrea să rupă toate foile, să răsfoiască reviste, cărţi, facturi. Când aude cheia în uşă, dă capul într-o parte să vadă cine e după paravan..
Răspunde când o strig pe nume, de parcă ştie că e numele ei...sau aşa mi se pare mie:))))
E deşteaptă rău, mă!

No comments:

Post a Comment